Screen Shot 2015-03-07 at 1.02.58 AM

David Oistrah, amintiri inedite cu George Enescu

Azi, de cum m-am pus in miscare prin casa, am ascultat Enescu. Exclusiv. Toata ziua. Octetul de cel putin doua ori. Nu ma pot abtine.  Multe ore mai incolo, adica acum cinci minute am aflat ca azi se implinesc 59 de ani de la moartea lui Enescu. Putin inainte, adica ieri, am primit doua carti foarte vechi cu recenzii si impresii de la spectacole si intalniri de demult. Printre care si cateva amintiri pe care David Oistrah le-a oferit despre intalnirile lui cu Enescu. Absolut inedite. Enjoy! (Oistrah se afla in vacanta la Sinaia).

Ca sa vezi, sunt conectata la constiinta universala a datelor muzicale.

“Impresiile cele mai puternice le-am avut ascultandu-l in Poemul de Chausson, in Dublul concert de Bach, pe care l-am cantat impreuna, si in Sonata pentru vioara si pian in do minor de Grieg, cand George Enescu a trecut la pian! Caldura patrunzatoare si profunda cu care marele artist investea interpretarile sale, exceptionala sa capacitate de a emotiona, au lasat urme puternice, indestructibile in sufletul tuturor celor ce l-au ascultat. George Enescu era tot atat de mare la pian ca si la vioara. Staruie in amintirea mea faptul ca noi nu ne preparasem atunci, pentru a raspunde, cum se obisnuieste, cu bis-uri, la sfarsitul concertului. In urma insistentelor, am ales totusi, repede, doua miscari din doua sonate diferite de Mozart. Fara nici o intelegere prealabila, le-am interpretat in cel mai perfect acord, ca si cand le-am fi cantat impreuna de cand lumea. Succesul a fost mare.

As dori sa mai relatez doua intamplari legate de George Enescu. Intr-o seara, cand toti cei ce-l insoteau se aflau plecati in oras, la teatru, m-am dus la hotel unde Enescu ramasese singur. Am batut la usa, incetisor si am intrat. In semiobscuritatea care il inconjura, George Enescu canta Bach, intr-o atmosfera de profunda reculegere. A fost un moment dintre cele mai impresionante pe care, de asemenea, nu-l voi uita.

Tot cu prilejul vizitei sale la Moscova, exprimandu-mi dorinta de a avea cadentele Concertului pentru vioara si orchestra de Brahms, George Enescu mi le-a scris ireprosabil, numai din memorie, intrucat nu avea notele. Nu voi uita nici dragostea si interesul cu care George Enescu a primit si a ascultat, la Conservatorul “Piotr Ilici Ceaikovski”, o seama de tineri violonisti si pianisti pe care i-am prezentat. George Enescu a fost un mare artist dar si un suflet mare, a carui amintire ramane nestearsa in sufletele noastre.” DAVID OISTRAH, 1957.

(Jean – Victor Pandelescu.”Insemnarile unui critic muzical”/ “O ora cu David Oistrah”, p 164. Editura Muzicala.)

1 comment

  • Irina

    Ce dragut ..ai si citit din carti. Sint fericita ca te-au bucurat, ca le-ai apreciat si ca ai impartasit cu noi toti bucuria ta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>