Fiecare cu Viorica lui…

In timp ce luam pulsul in mon entourage legat de  lansarea de diseara de la Artmark (@operatici: it’s a must!), mi-am dat seama ca unii vin s-o reintalneasca pe Viorica Cortez pentru ca o iubesc si o cunosc personal, altii au avut ocazia s-o vada pe scena…ceilalti, aflati in afara acestor situatii fericite vor fi acolo ca sa o vada pentru prima data si sa aseze un autograf pe propriul exemplar in timp ce-i vor spune cu emotie cateva vorbe…

Inmagazinate in memoria mea afectiva sunt toate cele ce am citit si aflat din cartea scrisa de Marius Constantinescu. Adaug, mai jos, o relatare vibranta facuta de Ada Brumaru care a vazut-o pe Viorica Cortez pentru prima data la Rouen in “Samson si Dalila” (alaturi de Ludovic Spiess) in…mai 1967!

“Pentru mine, spectator roman vibrand de doua ori cu scena, surpriza serii a fost Viorica Cortez, pe care nu am ascultat-o pana acum in niciun spectacol. Premiul cel mare de anul acesta la Concursul “Enescu”, s-a dovedit mai mult decat pe deplin meritat. Am admirat-o pentru muzicalitatea ei cuceritoare, pentru glasul egal cu un timbru mangaietor, pentru frumoasa ei conceptie a rolului. Nimic ostentativ in cant si in joc: Dalila nu a fost o curtezana dura, gandeste Viorica Cortez, ci o femeie cu farmec, care stia sa dea voluptatii iubirii o poezie suava. Si apoi, bine au remarcat francezii: <plastica scenica!>.”

(Ada Brumaru, “Insemnari razlete”, Editura Muzicala 2008).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>