screen-shot-2016-09-08-at-00-29-12

Viata de spectator sau cum am facut fata “Vaduvei Vesele”

Sa ma ierte fanii genului: mie nu-mi place opereta. Mi se pare desueta. Manata de curiozitate am venit, admit. Din dorinta de a ma aseza pe-un scaun de teatru. Si mai ales ca sa vad ce-a facut Andrei Serban.

Pentru inceput sunt bucuroasa ca incepe stagiunea. Ma tratez cu un spumant de la bar si ma bucur de atmosfera eleganta. Ce bine ar fi sa fie asa mereu. Mai departe, nedumerita de domnitele care populeaza holurile pe post de decor. Usor inainte de inceperea spectacolului urmaresc amuzata risipa de efort pe care o face doamna Rancea in sala, ocupandu-se sa duca (pe unii) oameni la locul lor. Or fi importanti dar nu e adecvat. Hai ca incepe.

Ca intr-un deja – vu, Andrei Serban ruleaza toate temele predilecte din ultimele lui spectacole: iata lumea in care ne zbatem cand ridicol, cand trist. Fara umbra de speranta. Distributia livreaza sarje dupa sarje. Prea mult, cele bune risca sa treaca neobservate, inghitite de cele previzibile. De tusele groase pe alocuri. Cel putin un moment care m-a stanjenit teribil. Se mai arunca “in lupta” si compozitii de imagine foarte reusite: turnanta se pune in miscare si ne arata tablouri “inghetate” din toate incaperile. Frumos, se pune la pastrare. Inaintam.

Asta nu e opereta. E entertainment. Se folosesc lavaliere. Stiu dinainte, va curge ceva cerneala pe tema asta. E bine pentru partea vorbita, intelegem dialogul (balconul, esti cu mine?). Cantaretii de opera nu-s antrenati sa declame.

Cu vocea e altceva. Pe unii ii avantajeaza, pe altii nu. Vocile puternice sunt amplificate inutil si pe alocuri deranjant.

Incep sa ma simt ca la un musical. Tehnica propulseaza si amplifica sunetul intr-un efect aproape palpabil. Concret: Ana Maria Donose expune o voce solida careia microfonul ii da o anvergura in plus dar o si arunca la marginea stridentei de cateva ori. Lui Tiberius Simu nu-i face niciun deserviciu: vocea e foarte bine proiectata. Frumoasa, calda. Ascultandu-l, ma trimite inapoi la acel magnific Lenski, tot aici la Bucuresti. Fantazez la un recital de lieduri. Simu suna la fel de bine in germana, engleza sau franceza. Eram un fan, oricum. Marta Sandu nu se incurca de lavaliera, vocea e rotunda si densa. Andrei Fermesanu si-ar fi livrat inaltele mai bine fara microfon, cred.

Si eu sunt in forma buna (de spectator, desigur). Pun ochii pe ce-mi place si astept cu detasare sa-mi vina randul sa ma bucur. Regizorul nu vrea sa ne piarda din mana si ne serveste mesaje clare, fara echivoc. Nu are incredere in noi sa gasim cheia de lectura. Ne spune cum stau lucrurile. Anul trecut ma minunam de simtul enorm si vazul monstruos in scenele bijuterie cu functionarii purgatoriului in “Carousel”. Aici e totul la puterea a zecea. Redundant pentru mine, i-am vazut cam toate spectacolele bucurestene in ultimii ani.

E sambata seara. Se canta! Se danseaza! Ma face sa ma gandesc (doar am 4 ore la dispozitie!!): de ce ocolesc eu cu obstinatie musical-urile la Londra? Parca mi-ar placea putin. Sau..

Paradoxal, metabolizez totul egoist: din instinct de conservare, plec acasa (doar) cu incantarile mele. Nu am nici timp, nici energie sa ma consum afectat in ne-reusitele serii. Prea s-au intamplat multe.

Sambata seara am fost la un spectacol. Un performance care sta pe spectaculoasa constructie a Anei Maria Donose. O voce atat de ofertanta, o femeie frumoasa, categoric nascuta pentru scena. O artista cu posibilitati de expresie dincolo de voce: danseaza, joaca. O prezenta magnetica! Creatia ei mi-a facut seara. M-a tinut in sala.

Zis, povestit, consumat. Acum sa inceapa stagiunea de opera. Programati “Fidelio” – este cea mai buna productie pe care a vazut-o acest teatru de cand il frecventez eu.

Foto@Paul Buciuta (ONB Pagina Oficiala Facebook)

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>